Автор работы: Пользователь скрыл имя, 24 Октября 2013 в 13:24, доклад
Odată cu introducerea reformei, învăţământul românesc e angajat într-o permanentă căutare de soluţii, recomandări, oferte care să contribuie la îmbunătăţirea procesului instructiv- educativ.
S-au stabilit şi încă se stabilesc direcţii prioritare ale ridicării calităţii învăţământului primar.
Revizuirea curriculum-ului şcolar de Ştiinţe ale naturii pentru ciclul primar a fost determinată de următoarele aspecte:
- introducerea la clasa I şi a II-a începând cu anul şcolar 2003-2004 în aria curriculară Matematică şi Ştiinţe ale naturii a disciplinei Cunoaşterea mediului vine să realizeze o punte de legătură între elementele de cunoaştere a mediului acumulate de copii în grădiniţe şi disciplina Ştiinţele naturii studiată la clasele a III-a şi a IV-a,
Au apărut câteva dificultăţi: ……………………………………………………………
Pentru a-mi îmbunătăţi activitatea trebuie să: …………………………………………
Activitatea mea poate primi calificativul: ……………………………………………..
Scara de clasificare:
Fişa de autoevaluare |
f.s. |
s |
m |
b |
f.b. |
|
|||||
2. Spirit de iniţiativă |
|||||
3. Spirit de cooperare |
|||||
|
|||||
|
|||||
|
|||||
|
CALITĂŢILE INSTRUMENTELOR DE EVALUARE
TIPURI DE ITEMI:
Pentru elaborarea probelor, profesorul va avea în vedere următoarele întrebări:
DEFINIREA NOŢIUNII DE ITEM
ITEM=ÎNTREBARE+FORMATUL ACESTEIA+RĂSPUNSUL AŞTEPTAT |
Clasificarea itemilor, în funcţie de gradul de obiectivitate oferit în corectare:
Măsoară rezultatele situate la nivelele cognitive inferioare-cunoşzinţe, priceperi, capacităţi de bază.
Caracteristici şi avantaje:
Dezavantaje:
Categorii:
Itemi cu alegere multiplă-solicită alegerea unui răspuns corect dintr-o listă de opţiuni, oferită elevului pentru o singură premisă.
Se utilizează în toate etapele de evaluare (iniţială, continuă, sumativă) în funcţie de:
- Scopul testului
- Obiectivele verificate
- Conţinuturile măsurate.
Caracteristici:
Dezavantaje:
Categorii:
Itemi cu răspuns scurt- întrebare directă care solicită un răspuns scurt(expresie, cuvânt, număr, simbol). Se recomandă ca răspunsul să fie scurt, să nu existe dubii sau ambiguităţi în formularea propoziţiilor, tipul de răspuns trebuie precizat în cazul unităţilor numerice.
Itemi de completare- enunţ incomplet care solicită completarea de spaţii libere cu 1-2 cuvinte care să se încadreze în contextul dat. Se recomandă ca spaţiul liber să nu fie pus la începutul propoziţiei şi dacă într-o frază există mai multe răspunsuri de completare ce trebuie găsite acestea trebuie să aibă aceeaşi lungime.
Itemi structurate-solicită elaborarea unor răspunsuri la întrebările formulate în legătură cu un material prezentat. Răspunsul la fiecare subîntrebare nu trebuie să fie dependent de răspunsul corect la subîntrebarea precedentă.
Sau cu răspuns deschis, măsoară obiectivele ce scot în evidenţă originalitatea, creativitatea, personalizarea şi individualizarea răspunsului.
Caracteristici:
- Forma tradiţională de evaluare în România
- Uşor de construit
- Solicită răspunsuri deschise
- Evaluează procese cognitive de nivel înalt
- Verifică competenţe ce vizează creativitatea, originalitatea.
Dezavantaje:
- Fidelitate şi validitate scăzute
- Necesită scheme de notare complexe şi greu de alcătuit
- Corectarea durează mult.
Categorii:
Eseu structurat/semistructurat-răsp
Eseu liber (nestructurat)- valorifică gândirea creativă, originalitatea, creativitatea, nu impune cerinţe de structură.
|
ERORI ÎN EVALUAREA DIDACTICĂ:
Împrejurările generatoare de erori şi fluctuaţii în notare privesc activitatea profesorului.
Efectul “halo”- aprecierea se realizează prin extinderea unor calităţi depistate secvenţial la întreaga conduită didactică a elevului. Efectul are ca bază psihologică faptul că impresia parţială iradiază, se extinde asupra întregii personalităţi a elevului. Cei mai expuşi elevi sunt cei de frunte sau cei mai slabi. Modalităţi de diminuare a efectului- examene externe cu evaluatori de la alte şcoli sau lucrări cu caracter secret, care asigură anonimatul. Are două variante- efectul “blând”(tendinţa de apreciere cu indulgenţă a persoanelor cunoscute) şi “eroare de generozitate”(dorinţa de a masca o stare de lururi reprobabilă).
Efectul Pygmalion sau efectul oedipian- aprecierea rezultatelor obţinute de un elev este influenţată de părerea pe care profesorul şi-a format-o despre capacităţile acestuia, părere care a devenit relativ fixă. Ca în mitologia greacă, ideile şi opiniile evaluatorului determină apariţia fenomenului. Predicţiile profesorului nu numai că anticipează dar şi facilitează apariţia comportamentelor invocate. Încrederea în posibiliţăţile elevilor şi convingerea manifestă că sunt capabili de reuşite constituie modalităţi de diminuare sau de anihilare a consecinţelor acestui efect.
Ecuaţia personală a examinatorului- fiecare cadru didactic îşi structurează criteriile proprii de apreciere. Unii profesori sunt mai generoşi, utilizând valorile de “sus” ale scării valorice, alţii sunt mai exigenţi, exploatând valorile intermediare sau de “jos”. O parte din profesori folosesc nota ca o modalitate de încurajare, de stimulare a elevului, altă parte recurg la note pentru a constrânge elevul la depunerea unui efort suplimentar. Unii apreciază originalitatea soluţiilor, alţii conformitatea cu informaţiile predate. Diferenţele se pot manifesta la acelaşi examinator pe parcursul anului şcolar, sau între evaluatori de la şcoli diferite.
Efectul de contrast- apare prin accentuarea a două însuşiri contrastante, care survin imediat în timp şi în spaţiu. Se întâmplă ca, de multe ori, acelaşi rezultat să primească o notă mai bună dacă urmează după evaluarea unui rezultat mai slab sau să primească o notă mediocră dacă urmează inediat după răspunsuri excelente.
Efectul ordine- datorită unor fenomene de inerţie, profesorul menţine cam acelaşi nivel de apreciere pentru o suită de răspunsuri care, în realitate, prezintă anumite diferenţe calitative. Examinatorul are tendinţa de a nota identic mai multe lucrări diferite, dar consecutive.
Eroarea logică- constă în substituirea obiectivelor şi parametrilor importanţi ai evaluării prin obiective secundare, cum ar fi acurateţea şi sistematicitatea expunerii, efortul depus de elev pentru a parveni la anumite rezultate, gradul de conştiinciozitate. Abaterea se justifică, dar nu trebuie să devină o regulă.
Unele erori depind de specificul disciplinei, astfel la obiectele de învăţământ riguroare, exacte evaluarea este mai obiectivă.
Efectele apar şi prin implicarea factorilor de personalitate, atât cei care ţin de profesor, cât şi cele care ţin de elevi. Starea de moment, oboseala şi factorii accidentali pot influenţa apariţia unor erori în evaluare.
CONCLUZII:
Evaluarea trebuie concepută nu numai ca un control al cunoştinţelor sau ca mijloc de măsurare obiectivă, ci ca o cale de perfecţionare ce presupune o strategie globală asupra formării. Operaţia de evaluare nu este o etapă supraadăugată ori suprapusă procesului de învăţare, ci constituie un act integrat activităţii pedagogice.
Evaluarea constituie o ocazie de validare a justeţei secvenţelor educative, a componentelor procesului didactic şi un mijloc de delimitare , fixare şi de intervenţie asupra conţinuturilor şi competenţelor educaţionale. Scopul evaluării nu este de a obţine anumite date, ci de a perfecţiona procesul educativ. Nu este vorba numai de a stabili o judecată asupra randamentului şcolar, ci de a stabili acţiuni precise pentru adaptarea strategiilor educative la particularităţile situaţiei didactice, la particularităţile elevilor, ale condiţiilor economice şi instituţionale. Plecând de la evaluare ar trebui să se determine de fiecare dată în ce măsură se poate transforma situaţia educaţională într-o relaţie convenabilă, adecvată obiectivelor în extensie ale şcolii.
ÎN LOC DE CONCLUZII…
Sintetizarea şi rezumarea conţinutului
1. Frază (despre ce este vorba în referatul prezentat):
Didactic şi modern în abordarea Ştiinţelor naturii şi Geografiei
2. Sintagmă care să reprezinte lucrarea:
Valorizarea disciplinelor
3. Cuvânt:
Inovaţie
4. Culoarea sentimentală a lucrării:
5. Simbol:
trenuleţ- peisaj
6. „Cel mai bun/ interesant lucru din această lucrare este……………………………………………………………………
BIBLIOGRAFIE