Didactica disciplinelor ştiinţe ale naturii şi geografie în contextul noilor abordări curriculare

- dispariţia unor plante;

- dispariţia unor animale;

- alunecări de teren;

- secete îndelungate;

- creşterea cantităţii de dioxid de carbon.

 

3) Braimstorming-ul:

Braimstorming-ul reprezintă formularea a cât mai multor idei ca răspuns la o situaţie enunţată, după principiul cantitatea generează calitatea (=pentru a ajunge la idei viabile şi inedite e necesară o productivitate creativă cât mai mare).

Etapele:

• Alegerea temei şi a sarcinii de lucru;
• Solicitarea exprimării într-un mod cât mai rapid, în fraze scurte şi concrete, fără cenzură, a tuturor ideilor. Nu se vor admite referiri critice.
• Înregistrarea tuturor ideilor în scris (pe tabla, flipchart);
• Anunţarea unei pauze pentru aşezarea ideilor ( de la 15 minute până la o zi);
• Reluarea ideilor emise pe rând şi gruparea lor pe categorii, simboluri, cuvinte cheie, imagini care reprezintă diferite criterii etc.;
• Analiza critică, evaluarea, argumentarea, contraargumentareaideilor emise anterior, la nivelul clasei sau al unor grupuri mai mici;
• Selectarea ideilor originale sau a celor mai apropiate de soluţii fezabile pentru problema supusă atenţiei;
• Afişarea ideilor rezultate în forme cât mai variate şi originale: cuvinte, propoziţii, colaje, imagini, desene, cântece, joc de rol etc.

Avantajele:

• Participarea activă a tuturor participanţilor;
• Dezvoltarea capacităţilor de a trăi anumite situaţii, de a le analiza, de a lua decizii privind alegerea soluţiei optime;
• Exprimarea personalităţii;
• Eliberarea de prejudecăţi;
• Exersarea creativităţii şi a unor atitudini deschise la nivelul grupului;
• Dezvoltarea relaţiilor interpersonale, prin valorificarea ideilor fiecăruia;
• Realizarea unei ambianţe pline de prospeţime şi de emulaţie.

Exemplu:

 

 

4) Ciorchinele:

Este o tehnică de predare- învăţare care-i încurajează pe elevi să gândească liber şi deschis. Ciorchinele este un „Braimstorming necesar”, prin care se stimulează evidenţierea legăturilor (conexiunilor) dintre idei; o modalitate de a realiza asociaţii noi de idei sau de a releva noi sensuri ale ideilor.

Etape:

1) Scrierea unui cuvânt sau a unei propoziţii-nucleu în mijlocul tablei, al unei hârtii de pe flipchart sau al unei pagini de caiet;

2) Scrierea unir cuvinte sau sintagme care vă vin în minte în legătură cu tema/ problema pusă în discuţie (scrisă  în mijloc);

3) Legarea cuvintelor sau a ideilor produse de cuvinte, sintagma sau propoziţia- nucleu iniţială, stabilită ca punct de plecare, prin trasarea unor linii care evidenţiază conexiunile dintre idei;

4) Scrierea tuturor ideilor care vă vin în minte în legătura cu tema/ problema propusă, până la expirarea timpului alocat acestei activităţi sau până la epuizarea tuturor ideilor care vă vin în minte.

Ciorchinele este o tehnică flexibilă care poate fi utilizată atât individual cât şi ca activitate în grup. Când se aplică individual, tema pusă în discuţie trebuie să fie familiară elevilor care nu mai pot culege informaţii şi aflaţi idei de la colegi. În acest caz utilizarea ciorchinelui dă posibilitatea fiecărui elev să ia cunoştinţă de ideile altora, de legăturile şi de asociaţiile dintre acestea realizate de colegii săi.

Exemple:

a) Cunoaşterea mediului- clasa a II-a : Unitatea de învăţare: „Animale şi plante”

    Subiectul: „Animale”

 

 

 

 

 

b) Geografie- clasa a IV-a: „Munţii Carpaţi”

 

 

 

 

 

 

 

 

5) Metoda cubului:

Metoda este folosită când se doreşte exploatarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe perspective oferind elevilor posibilitatea dezvoltării competenţelor complexe şi integratoare.

Etape:

• Realizarea unui cub care are feţele numerotate de la 1 la 6;
• Anunţarea subiectului pus în studiu;
• Împărţirea clasei în 6 grupe care examinează tema din perspectiva cerinţei de pe una din feţele cubului.

 

 

1. Descrie! Explică!	4. Analizează!
2. Compară!	5. Aplică!
3. Asociază!	6. Argumentează!

 

Exemple:

a) clasa I- Cunoaşterea mediului: Unitatea de învăţare: „Animale şi plante”

                                                       Subiectul: „Animale sălbatice”

1. Descrie! Cum arată vulpea?

2. Compară! Cu cine se aseamănă şi de cine se deosebeşte?

3. Aplică! Încercuieşte părţile componente ale corpului.

4. Asociază! La ce te face să te gândeşti când auzi cuvântul iepure?

5. Analizează! Coada, botul şi urechile vulpii.

6. Argumentează! Pro şi contra. Sunt dăunătoare şi folositoare animalele. De ce?

 

b) clasa a IV-a Geografie: „Locuitorii ţării. Aşezările rurale. Oraşele. Organizarea administrativ- teritorială a României”

1. Descrie! Cum sunt locuitorii din localitatea în care trăieşti tu!

2. Compară! Satele şi oraşele!

3. Aplică! Cele învăţate despre organozarea administrativ- teritorială.

4. Asociază! Fiecărui tip de aşezare carcteristicile geografice corespunzătoare.

5. Analizează! Locuitorii satelor şi ai oraşelor.

6. Argumentează! Din ce cauză a scăzut populaţia României după 1991?

 

6) Metoda pălăriilor gânditoare:

Metoda pălăriilor gânditoare este o tehnică interactivă de stimulare a creativităţii, care permite exersarea gândirii prin preluarea anumitor perspective şi exercitarea unor roluri în scopul rezolvării cooperative a unei probleme. Fiecare dintre cele şase pălării are o anumită culoare care îi defineşte rolul şi este asociată cu un anumit tip de gândire.

 

Pălărie	Semnificaţie	Tip de gândire
Pălăria albă	- privire obiectivă asupra informaţiilor; - neutră; - se bazează pe fapte.	- gândire obiectivă
Pălăria roşie	- dă  frâu liber imaginaţiei; - se bazează pe emoţii, sentimente, intuiţie.	- gândire afectivă
Pălăria neagră	- prudenţă, grijă, avertisment, judecată, puncte slabe, pericole, riscuri.	- gândire negativă
Pălăria galbenă	- perspectivă  pozitivă şi constructivă; - evidenţierea avantajelor, oportunităţilor şi posibilităţilor de concretizarea a ideii;	- gândire pozitivă

 

Pălărie	Semnificaţie	Tip de gândire
	- fundamentare logică.
Pălăria verde	- idei noi, alternative; - gândire creativă; - flexibilitate, mobilitate.	- gândire creativă
Pălăria albastră	- metacogniţie; - monitorizare; - definire clară a problemei; - imaginea clară a întregului.	- metacogniţie

(adaptat după Simona- Elena Bernat, 2003; Crenguţa Oprea, 2003)

Etapele aplicării metodei:

1. Pălăria poate fi purtată de un singur elev sau de un grup de elevi;
2. Prezentarea problemei/ situaţiei;
3. Investigarea problemei pe baza caracteristicilor fiecărei „pălării”;
4. Prezentarea argumentată a rezultatelor.

Exemplu: la clasa a II-a la unitatea de învăţare „Plante şi animale”; subiectul: „Animale” şi „Vegetaţie, animale şi soluri”- la clasa a IV-a, Geografie

1. Pălăria albă- Informează: Spune titlul unei poveşti care conţine numele unui animal;

2. Pălăria roşie: Spune ce simţi! – Ce simţi când vezi un animal rănit?

3. Pălăria neagră: - Pericole, riscuri, aspecte negative- Ce ai face dacă ai vedea că un copil loveşte un animal?

4. Pălăria galbenă- aspecte pozitive: Cum trebuie să îngrijim animalele?

5. Pălăria verde- creativă: Ce s-ar întâmpla dacă animalele n-ar primi hrană?

6. Pălăria albastră- Argumentează de ce barza trăieşte aproape de apă?

 

7) Cvintetul:

Cvintetul este o poezioară de cinci versuri prin care se rezumă un conţinut de idei. Activitatea se poate desfăşura individual, în perechi, în echipă.

Structura: - are un titlu

1. Primul vers este un singur cuvânt- cheie (substantiv);

2. Al doilea vers este format din două adjective care descrie ceva;

3. al treilea vers este format din trei verbe ( de obicei la gerunziu);

4. Al patrulea vers este format din patru cuvinte şi exprimă păreri, sentimente faţă de subiectul în cauză;

5. Al cincilea vers este un cuvânt care exprimă esenţa problemei.

Exemple:

a) „Anotimpurile”- subiectul lecţiei

Primăvara

 

veselă  înverzită

 

trezind înflorind jucând

 

Trezirea naturii       la  viaţă

 

anotimp

 

 

 

 

b) „Relieful ţării noastre”

munte

 

înalt  bogat

 

adăpostind străjuind înconjurând

 

Pădurile  răcoroase acoperă munţii

 

formă de relief

 

8) Ştiu, vreau să ştiu, am învăţat:

Metoda se poate folosi în orice tip de lecţie. Rubricile se pot completa în diferite secvenţe didactice, pe măsura acumulării cunoştinţelor, până la sfârşitul orei. Se poate folosi individual sau în perechi.

Exemple:

a) „Circuitul apei în natură”- clasa a III-a la Ştiinţe ale naturii

 

ŞTIU Ce credem că ştim?	VREAU SĂ ŞTIU Ce vrem să ştim?	Am învăţat Ce-am învăţat?
- apa este un lichid; - apa nu are culoare, nu are gust şi nu are miros; - pe planeta noastră sunt două  tipuri de ape: ape curgătoare şi ape stătătoare; - în natură apa se găseşte în stare solidă, lichidă şi gazoasă; - apa este foarte importantă pentru vieţuitoare.	- Cum circulă apa? - Cum poate dispare apa? - Din ce e făcută apa? - Ce s-ar întâmpla dacă apa ar avea culoare? - Cum ajunge apa din pământ la suprafaţă?	1. La căldura soarelui, apa de la suprafaţa solului se evaporă. 2. Vaporii se ridică în aer şi formează norii. 3. Vaporii din nori se transformă în ploaie sau ninsoare (iarna) şi cad pe pământ. 4. Apa rezultată din ploaie sau ninsoare ajunge din nou la suprafaţa pământului sau pătrunde în pământ. 5. o parte din apa subterană iese la suprafaţa pământului sub formă de izvoare.   ***Drumul închis pe care îl face apa în natură se numeşte Circutul apei în natură.

 

b) „Relieful ţării noastre”- „Vegetaţia şi animalele”

ŞTIU	VREAU SĂ ŞTIU	AM ÎNVĂŢAT
- Pădurile de foioase şi conifere sunt tot mai rare. - Omul a vânat abuziv animale. - Mediul natural a fost afectat de poluare.	Care sunt animalele ocrotite de lege din zona muntoasă?	- Animalele de la munte protejate de lege sunt: capra neagră, vulturul, râsul, ciuta. - Silvicultorii au grijă ca aceste animale să aibă  hrană îndeajuns.

 

 

 

9) Masa rotundă:

Masa rotundă  este o tehnică de învăţare prin colaborare, indicat a fi folosită în grupuri mici de elevi. O variantă presupune trecerea de la un elev la altul, într-un sens bine stabilit, a unei hârtii şi a unui creion. Fiecare elev va nota cu acest creion şi pe această hârtie informaţiile, ideile, soluţiile sale. O altă variantă cere ca fiecare elev să aibă un creion de altă culoare, hârtia fiind aceea care va trece de la un elev la altul. Iar o altă variantă impune elevilor să treacă pe la ceilalţi elevi din grup pentru a colecta răspunsurile acestora, a-şi comunica propriul răspuns şi a-l compara cu al celorlalţi pentru a elabora, dacă este necesar, un răspuns mai bun.

Practicarea acestei tehnici presupune: formularea unei întrebări sau probleme de către profesor, formularea individuală a răspunsurilor şi colectarea acestora prin una dintre modalităţile de mai sis.

Sugestii metodice:

- Masa rotundă poate fi utilizată în fiecare din momentele cadrului- Evocare, Realizarea sensului, Reflecţie- , în condiţiile arătate mai sus.

- Folosită în etapa de Evocare, ea presupune colectarea informaţiilor, ideilor şi soluţiilor oferite de elevi, evaluarea acestora făcându-se, în mod obligatoriu, în Reflecţie, deci după parcurgerea noilor conţinuturi. În acest caz, veţi afla foarte multe lucruri despre implicarea elevilor în activitate, despre ce au învăţat, cât şi cum ştiu să folosească ceea ce au învăţat, prin observaţiile pe care le vor face la evaluare.

- Dacă vreţi să aflaţi mai multe despre felul cum au gândit elevii dv. în etapa de  Evocare, după colectarea răspunsurilor lor, organizaţi imediat o dezbatere a conţinutului listei întocmite. Procedaţi cu multă diplomaţie, discutând ideile, nu persoanele care le-au produs.

- Grupurule vor fi formate din 4-5 elevi, o clasă putând avea 4-5 grupe, ceea ce va solicita puţin timp pentru practicarea tehnicii de învăţare, obţinându-se însă prin cele 4-5 fişe (una din fiecare grup) o mare diversitate de puncte de veder, un bun prilej pentru discuţii nuanţate asupra formei şi conţinutului.

- Folosirea acestei tehnici în Reflecţie poate constitui o modalitate de evaluare a învăţării şi de extindere a acesteia, prin identificarea unor direcţii noi de investigaţie, modalitate concretizată în realizarea de către elevi a unor portofolii tematice, dar şi a altor materiale pentru care au optat unii elevi. Poate fi un indiciu şi pentru ceea ce trebuie aprofundat într-o activitate ulterioară.

- Forma orală a mesei rotunde este „Cercul”. Rapidă şi eficientă, această tehnică obligă pe fiecare membru al grupului, într-o ordine stabilită (de obicei de la dreapta spre stânga), să participe la discuţii cu o idee. Puteţi utiliza metoda în toate momentele cadrului, atunci când doriţi să încurajaţi producţia de idei şi, în acelaşi timp, vreţi să vă asiguraţi de implicarea în activitate a tuturor elevilor.

- alăturaţi-vă  unei grupe şţi participaţi la activitatea acesteia ca oricare elev.

 

Exemplu: „Protejarea mediului”

„De ce aerul din pădure este mai curat şi mai bogat în oxigen decât în oraşe?”

• pentru că plantele, arborii elimină oxigenul;
• în păduri nu există poluare deoarece nu circulă maşini, nu sunt uzine;
• în oraşe nu există mai multe spaţii verzi;
• „doctorul pădurii”- ciocănitoarea însănătoşeşte copacii.

 

 

10) Diagrama Wenn:

Metoda se potriveşte în lecţiile de consolidare. Activitatea se poate desfăşura în grup, perechi sau individual.

Poate fi o activitate frontală.

Exemplu:

„Forme de relief”- clasa a II-a – Cunoaşterea mediului; clasa a IV-a- Geografie

 

- forme de relief

- străbătute de ape

- păduri de foiose

- animale

 

11) Blazonul:

Această  tehnică presupune indivizilor sau grupurilor să completeze compartimentele unor steme ce desene ori cu propoziţii care semnifică  elementele importante ale unui aspect real. Blazoanele pot fi realizate de un grup mare de participanţi, distribuiţi în grupuri de 4-7 persoane. Într-un interval de timp care variază în funcţie de dificultatea sarcinii de lucru şi de numărul membrilor grupului.

Etape:

• Comunicarea sarcinii de lucru;
• Activitate în grupuri pentru realizarea blazoanelor;
• Expunerea şi evaluarea blazoanelor.

Exemplu: „Munţii”

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

12) Caligrama:

- Cuvintele sau propoziţiile sunt aranjate în aşa fel încât să  reprezinte forma obiectului care constituie tema propusă spre studiu;

- Este o metodă  folosită atât în lecţiile de predare- învăţare cât şi în lecţiile de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor.

- Poate fi abordată  individual sau în grup.

Avantaje:

• Stimulează spiritul de experimentare în plan mintal;
• Cultivă raţionamentul prin analogie;
• Descoperă anumite proprietăţi, informaţii şi relaţii despre obiectele, fenomenele, procesele din natură, societate.

Exemplu:

 

 

 

 

 

 

 

 

13) Copacul ideilor este un organizator grafic în care cuvântul cheie este înscris într-un dreptunghi situat la baza foii, în partea centrală. De la acest dreptunghi se ramifică spre partea superioară, asemenea crengilor unui copac, toate cunoştinţele evocate. Copacul ideilor poate fi completat individual, în perechi, în grupe sau frontal. Dacă este completat de către membrii unui grup, foaia pe care este desenat copacul trece de la un membru la altul şi fiecare elev are posibilitatea să citească ce au scris colegii lui.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

14) Metoda R.A.I.:

Este o metodă de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor, dar şi de verificare. Ea urmăreşte realizarea feed-back-ului printr-un joc de aruncare a unei mingi uşoare.

Desfăşurare:

Elevul care aruncă  mingea trebuie să formuleze o întrebare din lecţia predată, elevului care o prinde. Cel care prinde mingea răspunde la întrebare, apoi o aruncă mai departe altui coleg, punând o nouă întrebare. Elevul care nu ştir răspunsul iese din joc, la fel şi cel care este descoperit că nu cunoaşte răspunsul la proprie întrebare.

Avantaje:

• Dezvoltă gândirea critică;
• Permite autoevaluarea propriei activităţi.
• Este coparticipant la propria formare.

Exemplu:

Clasa a IV-a Geografie: „Locuitorii ţării. Aşezările rurale. Oraşele. Organizarea administrativ- teritorială”